Pisica poate fi considerată bătrână atunci când aceasta are, în medie, vârsta de 10 ani; de aici încolo începe procesul de îmbătrânire. În prezent, animalele de companie au o durată medie de viață mult mai mare și, prin urmare, multe pisici sunt considerate ”geriatrice” începând cu vârsta de 12 ani.
Pe măsură ce înaintează în vârstă, pisicile își pierd abilitatea de a auzi. Acest aspect trece de multe ori neobservat deoarece proprietarii confundă lipsa de reacție a pisicii cu încăpățânarea lor. Dacă atunci când pisica este strigată, aceasta nu vine la dumneavoastră, una din cauze ar putea fi pierderea auzului. Odată cu înaintarea în vârstă este recomandat ca pisica să fie ținută în interiorul casei, întrucât își poate pierde, de asemenea, și simțul mirosului. Aceste aspecte o fac foarte vulnerabilă față de provocările din exterior: alte animale, mașini, oameni etc.. Un alt motiv pentru care pisica ar trebui ținută în interiorul casei la această vârstă este acela că pisicilor le scade capacitatea de a-și regla temperatura corporală, pe măsură ce acestea îmbătrânesc.
Pisicile vârstnice sunt expuse și la afecțiunile dentare și depunerea tartrului, acestea putând fi însoțite de dificultăți de înghițire, halenă, gingivite, retragerea gingiei, parodontoză și în final pierderea danturii. Pisicile sunt foarte sensibile la afecțiunile bucale, adesea apărând lipsa apetitului și, implicit, scăderea aportului de apă și de nutrienți necesari și la pierderea capacității de a se toaleta (”de a se spăla”). Apa trebuie să fie întotdeauna proaspătă și cantitatea consumată ar trebui monitorizată, întrucât odată cu înaintarea în vârstă necesitatea de a bea apă scade, ceea ce favorizează apariția deshidratării.
Procesul de îmbătrânire este unul complex și ireversibil și afectează întreg organismul, putând duce la apariția unor boli ”geriatrice”: obezitate, insuficiență renală și hepatică, hipertiroidism, diabet, bronșite etc.
Dr. Obreja Marius
0744396303
www.facebook.com/serviciiveterinaremobile