Orice proprietar va solicita de urgență un consult veterinar de specialitate atunci când animalul său de companie prezintă semne clare de boală (de ex. nu se poate mișca, are convulsii, a suferit un traumatism/accident etc.).
Însă, există posibilitatea ca unele manifestări, mai puțin evidente, care pot contura “starea de boală”, să fie trecute cu vederea de către proprietar.
Refuzul voluntar al hranei mai mult de 48 de ore consecutiv este unul dintre cele mai evidente semne. Acesta poate indica evoluția unei boli, întrucat hrănirea este un instinct primar al oricărui animal și un indicator la bunăstării animalului.
Un alt indicator este vomitarea, care reprezintă un act reflex prin intermediul căruia conținutul stomacal și/sau intestinal este expulzat la exterior. Trebuie facută o distincție clară între vomitare și regurgitare, aceasta din urmă reprezentând eliminarea spontană a conținutului stomacal fără efort (de ex. când animalul consumă prea multă hrană). Când acest proces este unul repetitiv (de trei sau de mai multe ori pe zi), pentru mai multe zile consecutive, reprezintă un motiv întemeiat de îngrijorare, care ar trebui adresat de urgență medicului veterinar.
Acești doi indicatori, pot fi însoțiți frecvent și de descărcările diareice (cu sau fără prezența sângelui, cu sau fără prezența hranei nedigerate), această asociere fiind importantă întrucât determină deshidratarea animalului.
Lipsa consumului de apă, dar și consumul exagerat al acesteia, lipsa urinării sau urinarea în exces sunt parte dintre semnele care ar putea indica starea de boală și sunt trecute cu vederea cu ușurință de către proprietar; acestea sunt importante pentru că pot ascunde afecțiuni grave precum blocajul uretral, diabetul zaharat, insuficiența renală etc.
Tabloul clinic poate fi completat și de alte semne precum constipația (animalul nu defecă), colicile (sensibilitatea abdominală), distensie abdominală, apatie, letargie și fotofobie (animalul stă retras/ascuns), toaletare excesivă (animalul se linge în exces și/sau numai în anumite zone) dar și lipsa acesteia, alterarea stării generale a animalului (slăbire progresivă, matitatea blănii și/sau căderea excesivă a părului etc.).
Astfel, orice modificare a stării generale și orice abatere repetitivă de la programul zilnic cu care animalul este obișnuit ar trebui adresată medicului veterinar pentru a nu prelungi inutil și pentru a nu complica afecțiunile deja existente.
Dr. Obreja Marius
0744396303
www.facebook.com/serviciiveterinaremobile